Tocmai am revazut Requiem for a Dream.
Nu stiu de ce a trebuit sa imi fac asta taman zilele astea, cand si-asa ma simt ca dracu si am destule pe creieri, pentru ca stiam ce efect a avut cand l-am vazut prima si a doua oara si uite ca si acum reuseste sa ma faca sa imi fie teama sa adorm.
Am imagini destul de fresh in minte de prin clasa a 8a cand l-am vazut pe fratele mai mare al unuia dintre prietenii mei luat pe targa dupa o supradoza. Un cacat de copil tembel care si-a dus parintii la disperare, oameni respectabili, ajunsi in pragul nebuniei din cauza unui idiot care si-a dus tampeniile prea departe. Episodul asta, in care si-a auzit tatal plangand in ambulanta, l-a dus la dorinta de a renunta, dar cati reusesc sa ajunga sa si faca asta? Pe urma, intr-a 9a, in casa unor avocati se dadea un bairam - prietena mea din generala isi sarbatorea ziua de nastere iar niste prieteni adusesera "prafuri". Au facut vitrina din sufragerie zob si s-au batut in lift.
Pe urma a aparut si filmul, care mi-a creat niste scenarii in cap despre ce-ar fi fost daca eram unul dintre ei. Si nu mi-a placut ce-am vazut.
Ma bucur acum ca am avut prieteni putini pana in anii facultatii. Eram in sfarsit suficient de mare cat sa pot sa ma feresc de ei.
N-am sa fiu ipocrita acum sa va spun sa va feriti de droguri, am spus ca m-am lasat de fumat si am sarbatorit asta la o narghilea; am sa va spun doar ca filmul asta ar trebui sa fie pus la orele de dirigentie, poate ar reusi sa creeze scenarii si altor copii ca mine.
Nu stiu de ce a trebuit sa imi fac asta taman zilele astea, cand si-asa ma simt ca dracu si am destule pe creieri, pentru ca stiam ce efect a avut cand l-am vazut prima si a doua oara si uite ca si acum reuseste sa ma faca sa imi fie teama sa adorm.
Am imagini destul de fresh in minte de prin clasa a 8a cand l-am vazut pe fratele mai mare al unuia dintre prietenii mei luat pe targa dupa o supradoza. Un cacat de copil tembel care si-a dus parintii la disperare, oameni respectabili, ajunsi in pragul nebuniei din cauza unui idiot care si-a dus tampeniile prea departe. Episodul asta, in care si-a auzit tatal plangand in ambulanta, l-a dus la dorinta de a renunta, dar cati reusesc sa ajunga sa si faca asta? Pe urma, intr-a 9a, in casa unor avocati se dadea un bairam - prietena mea din generala isi sarbatorea ziua de nastere iar niste prieteni adusesera "prafuri". Au facut vitrina din sufragerie zob si s-au batut in lift.
Pe urma a aparut si filmul, care mi-a creat niste scenarii in cap despre ce-ar fi fost daca eram unul dintre ei. Si nu mi-a placut ce-am vazut.
Ma bucur acum ca am avut prieteni putini pana in anii facultatii. Eram in sfarsit suficient de mare cat sa pot sa ma feresc de ei.
N-am sa fiu ipocrita acum sa va spun sa va feriti de droguri, am spus ca m-am lasat de fumat si am sarbatorit asta la o narghilea; am sa va spun doar ca filmul asta ar trebui sa fie pus la orele de dirigentie, poate ar reusi sa creeze scenarii si altor copii ca mine.
1 alarm clocks:
atunci nu fii :)
nu-s bune, sau cel putin nu-s bune pe termen lung. dar cum viata e asa de efemera si nu stii ce-ti aduce ziua de miine... cine dracului mai face investitii pe termen lung? poate bancile :P
Post a Comment