Construim peretii astia intre noi de parca intr-o zi ne-am astepta sa fim siguri ca suntem in siguranta. Nu stiu daca ma intelegi, de fapt, nu vreau sa intelegi, vreau sa ai mai multa grija de tine. Iti spun sa nu mai construiesti ziduri, iti tot spun sa vezi dincolo de ochelarii cabalini pe care ti-i impui sa ii porti in fiecare zi. Nu, te inseli, amice, nu se mai poarta, asa ca arunca-i dracului deoparte si deschide ochii aia.
Respira un strop de ploaie, deci. Invata sa apreciezi o vreme rea si un soare care vine dupa ea, invata sa apreciezi o plimbare in ploaie si ceaiul cald de dupa, apreciaza o strangere de mana si niste cuvinte deschise catre tine.
Respira un strop de ploaie, deci. Invata sa apreciezi o vreme rea si un soare care vine dupa ea, invata sa apreciezi o plimbare in ploaie si ceaiul cald de dupa, apreciaza o strangere de mana si niste cuvinte deschise catre tine.
Stii ce dor am eu? Sa mananc mini-croissante cu ciocolata.
Stii ce ma doare pe mine? Ma doare ca suntem mici, avem sufletul facut pachet, mototolit de alti atatia oameni care au trecut prin chistocul nostru de viata.
Dar tu stii ce dor ma doare pe mine? Mi-e dor sa mai invat oameni pe de rost.
Stii ce ma doare pe mine? Ma doare ca suntem mici, avem sufletul facut pachet, mototolit de alti atatia oameni care au trecut prin chistocul nostru de viata.
Dar tu stii ce dor ma doare pe mine? Mi-e dor sa mai invat oameni pe de rost.
Cum spun englezii…
Da, asa vreau...
Foto: Coltul meu de suflet.
0 alarm clocks:
Post a Comment