November 22, 2010

[esti] orice, oricum, oricand

De fiecare data cand ascult OST-ul de la Requiem For A Dream - Clint Mansell, ma trec 50 de fiori reci.
Nu o sa ma mai uit niciodata la filmul ala; numai melodia ma trimite la revazut imagini, readus aminte imagini vii, intristat spre deprimat - dar asta e un cuvant asa puternic, incat n-o sa-l folosim.

Intotdeauna mi s-a parut ca autodistrugerea e un act de lasitate, dar din nou, cine imi da mie dreptul de a arata cu degetul cand foarte putine lucruri aleg sa le fac plina de curaj.
Si nimic, absolut nimic, nu fac fara sa-l fi gandit inainte foarte bine. Chiar si atunci cand fac ceva si pare ca sunt o ametita, de fapt sa nu se insele nimeni, nicio aiureala nu o fac fara sa ma gandesc cat de grav ma afecteaza. Niciun gest ce pare a fi necugetat nu apuca sa se intample pana nu trece prin rasnita ratiunii. Nicio spontaneitate nu se infaptuieste fara a fi insotita de dracusorul bun pe un umar si de cel rau, evident, pe celalalt umar.

Niciun rasarit, nicio viteza crescuta, niciun vin, niciun fum, nicio tahicardie, nicio aventura, nicio plimbare, nicio nebunie, niciun romantism; niciun strop din autodistrugerile astea.

Doar poate pentru ca m-am intrebat si antrenat atatia ani .... poate ca-s mai rapida in gandire. Poate ca-s si eu un pic zoom-zoom. : )

1 alarm clocks:

Coyote said...

Asta o spui celor care nu te cunosc, nu? :)
Că eu știam de balanța asta deeee... ani de zile.

Template by:

Free Blog Templates