De vreo două – trei luni sunt martor fără voie al unei relații între un băiat şi o fată de vreo 16-17 ani.
Seară de seară, cel puțin cât sunt acasă şi retrasă la mine în cameră, îi aud vorbind. O să spuneți că am luat-o razna, dar pot să vă spun cu mintea cea mai limpede că nu aud voci şi nici nu-mi imaginez romanțe adolescentine. Pur şi simplu, porumbeii şi-au făcut cuib sub geamul meu şi n-au mai plecat de aici.
Deja îmi sunt simpatici, deşi am senzația că nu mai durează mult. Cred că ea o să ajungă să îi dea papucii ... el e din ce în ce mai amorezat, iar ea din ce în ce mai obişnuită să stea să primească. Nasol.
Acum o lună se certau de mama focului, n-am înțeles din ce cauză. Învățam, aşa că am dat muzica mai tare, ca să nu-i mai aud, dar la un moment dat n-am mai suportat obscenitățile şi faptul că ea mai avea puțin şi începea să bocească, aşa că am ieşit pe geam şi le-am zis cu vocea tremurândă de atâția draci să se certe sub geamul camerei de lângă, unde nu doarme nimeni. După ce am închis geamul m-am aşezat pe pat şi am început să râd zgomotos, mi-am dat seama că am o vârstă, dacă am ajuns să fac asta. Cine ştie, data viitoare poate pun furtunul pe ei, nouă aşa ne făceau tantiile mai în vârstă când le deranja gălăgia jocurilor noastre. : )))
Oricum, sunt mândră de el, a luat 9 în teză la mate; ea a început să râdă de el, l-a făcut tocilar. Bleaga, nici nu ştie ce pierde dacă ratează un matematician, mai ştii, viitor inginer, my personal favorite. :D Mai e şi drăguț, vorbeşte şi se comportă frumos cu ea, mmm, cărniță tânără, promite. : ))) Dar lasă, e frumoasă, se descurcă şi ea cumva in viața asta. : )
PS: mi-a venit o parte din tricourile de pe Threadless [la recomandarea lui Mish :*] şi apropos de povestea de mai sus, trebuie să vi-l arăt pe cel care se încadrează în peisaj:
Ehee, maică, pe vremea mea… : )
Deja îmi sunt simpatici, deşi am senzația că nu mai durează mult. Cred că ea o să ajungă să îi dea papucii ... el e din ce în ce mai amorezat, iar ea din ce în ce mai obişnuită să stea să primească. Nasol.
Acum o lună se certau de mama focului, n-am înțeles din ce cauză. Învățam, aşa că am dat muzica mai tare, ca să nu-i mai aud, dar la un moment dat n-am mai suportat obscenitățile şi faptul că ea mai avea puțin şi începea să bocească, aşa că am ieşit pe geam şi le-am zis cu vocea tremurândă de atâția draci să se certe sub geamul camerei de lângă, unde nu doarme nimeni. După ce am închis geamul m-am aşezat pe pat şi am început să râd zgomotos, mi-am dat seama că am o vârstă, dacă am ajuns să fac asta. Cine ştie, data viitoare poate pun furtunul pe ei, nouă aşa ne făceau tantiile mai în vârstă când le deranja gălăgia jocurilor noastre. : )))
Oricum, sunt mândră de el, a luat 9 în teză la mate; ea a început să râdă de el, l-a făcut tocilar. Bleaga, nici nu ştie ce pierde dacă ratează un matematician, mai ştii, viitor inginer, my personal favorite. :D Mai e şi drăguț, vorbeşte şi se comportă frumos cu ea, mmm, cărniță tânără, promite. : ))) Dar lasă, e frumoasă, se descurcă şi ea cumva in viața asta. : )
PS: mi-a venit o parte din tricourile de pe Threadless [la recomandarea lui Mish :*] şi apropos de povestea de mai sus, trebuie să vi-l arăt pe cel care se încadrează în peisaj:
Ehee, maică, pe vremea mea… : )
2 alarm clocks:
apropo de furtun, eu mi-am luat o galeata de apa (doar apa) in cap pentru ca, tot asa... ma conversam cu prietenul sub geamul cuiva :D
e un feeling ciudat sa fii de cealalta parte a baricadei, I felt old ;)) oricum, sunt convinsa ca n-as trece niciodata de partea cealalta a galetii :))
Post a Comment