Ma declar invinsa.

Daca pana acum inca mai credeam ca pot face un om sa gandeasca altfel, ei bine nu pot. Daca nu vrea, nu vrea, domne, insista in ale lui si pana la sfarsit cel mai bun lucru pe care il poate e sa ma termine pe mine de nervi. Si pentru ce, ca pana la urma omul poate nici nu m-a intrebat pe mine ce parere am. Sau poate m-a intrebat dar de fapt nu este foarte interesat de parerea mea, o face din curtoazie, stie ca sunt eu Miezu` si ca-mi place sa ma bag aiurea in seama.

Sau poate m-a intrebat, este si interesat de parerea mea, dar eu tot ii vorbesc ca televizorul, pentru ca aude numai ce-i convine si filtreaza totul in asa hal incat nu ramane cu nimic nou.

Deci.

Daca vrei, faci. Daca vrei. Am zis, DACA VREI!

NU vrei?

ok :)

Mie nu-mi place defensiva. Devine deranjanta de la un punct, inspira mila. Mila nu e buna, niciodata nu e buna, intervine cand ceva negativ e la mijloc. Negativul suge.

Nu-mi place nici ofensiva, mai ales daca da prea mult inspre violenta, fie ea doar verbala sau care sa atinga cine stie ce puncte de pe sub centura. Devine o chestiune jenanta si demna de oamenii slabi. Care oameni, am stabilit mai demult, NU ne plac.

Ar fi bine sa fie echilibru, imi sopteste zodia

Dar ofensiva macar ne atrage, ofensiva o sa ne atraga mereu.

Pentru ca suntem niste viciosi. :)

... playlist-ul de la DJ Hero!!!

Este absolut genial, aseara am fost cativa omuleti la noul meu frate mai mare [:D] si ne-am facut creierii pilaf cu muzica aia. Si am plecat de acolo cu cateva idei pe care zau ca le-as pune in practica, numai ca nu imi mai amintesc decat una singura, ceva legat de un credit de investitii, deci somehow work-related. : ))))

... pistoale si trandafiri :)

Ma simt bine, am ajuns din nou intr-un moment in care alerg. Mi-am dat seama ca cel mai bun randament il am atunci cand lucrez sub presiune. E drept ca nu mi-ar placea sa-mi stea cineva cu biciul la coltul biroului, dar uite ca a dracului presiune, cand ma darama, cand ma motiveaza, iar acum iata, suntem pe pozitiv. :)

Planificasem ca in acest weekend sa plecam pana la Brasov, eu sa ma joc pe skiuri, Ursu` sa stea cu ai lui la o conferinta, dar am stat si m-am gandit ca mai bine stau acasa si imi vad prietenii pe care i-am cam neglijat de cand a inceput anul. Vineri mi-as dori sa fie party in pijamale acasa la Stef [ne primesti? :D vin cu alea rosii cu ursuleti, faimoasele :)))], sambata clubaraie si zbantzuiala pana dimineata si om mai vedea.

Dar adevarul e ca nu-mi doresc decat inca un weekend la munte, al 4lea ar fi anul asta, consecutiv. :)

De data asta mi-as dori sa nu mai fiu nevoita sa fac chestii, as vrea doar sa ma duc acolo si sa stau. Sa fie o cabana cu mult lemn si sa fie cald. Sa deschid ochii cand ma trezesc si sa vad peretele de munte in fata, sa trag aer in piept si sa fie atat de curat incat sa nu-l simt cat e de rece. Sa nu mai fumez si sa beau vin fiert la masa de seara. Sa dorm mult. :D

Si daca tot ziceam de muzica si mai ales de Guns, sa vedem ce scoatem azi la iveala.

Guns N' Roses Breakdown

[imagini de prin concerte si backstage]

PS: Ursu` tocmai mi-a zis o chestie care nu pare a fi de la el :)), cine si-o recunoaste sa ridice o mana: "e misto sa fii interesat de muzica". : )

In weekend-ul care tocmai se incheie am avut parte de ceea ce scriam ca se va intampla in postarea de aici.

Prezentari, oameni, powerpoint, gesticulari, slide-uri incarcate cu cifre, discutii, cuvinte bolduite, opinii contradictorii, maini ridicate sau nu, clarificari; deci a fost cum trebuie sa fie, mult si lung si informativ si de gandit si ... da, vom vedea.

Cineva interesant ne-a spus ca cea mai importanta componenta este echipa. Asa ca oricat de mult ar conta cifrele si targetul de facut, mai mult decat orice altceva, acolo au fost oameni.

Oamenii mei frumosi cu care tot plec din loc in loc din cand in cand, alaturi de alti oameni frumosi, pe care desi nu ii cunosc pe fiecare in parte in detaliile acelea care sa le faca ADN-ul ultra genial de unic, i-am vazut de la distanta ca s-au simtit bine. Impreuna ne-am bucurat de ninsoarea cu fulgi mari pe care am prins-o vineri seara si sambata mai toata ziua, de vinul fiert, de focul de tabara si de chitara, de vremea de azi, de echitatie si tiroliana si tras cu arcul si de miile de poze, de petreceri, de karaoke, de costumele improvizate, de costumele pregatite, de bataia cu zapada, de cerb si caprioara, de soarele aproape caldutz, poate chiar si de ger, pt felul in care ne scartaia zapada sub picioare. Si de fapt, cred ca cel mai tare ne-am bucurat de faptul ca am fost oameni printre oameni. Aseara, la mini after party-ul improvizat in una din camerele vilei am avut placerea sa am parte de auzul unui amalgam de cuvinte, venite pe voci diferite ..."echipa", "spirit", "mandrie". Va pup, bah! :D

Am vazut zambete. FOARTETAREFRATE! : )

Iar eu, pentru ca eu sunt Miezu` si nimeni altcineva [:D], eu am facut noapte alba si am plecat cativa km pe jos pana la castelul Bran si inapoi, pe un ger nemernic de -23grade, unde pizzeria la care visau doi dintre colegii mei infometati era, evident, inchisa [la 7 dimineata :))], dar unde am gasit ciocolata calda la non-stop si a fost mai bine, apoi am stat intr-un hamac putin de tot, dar am admirat rasaritul peste Piatra Craiului si a fost genial si multumesc, I still got it, the smile. : )

Ca sunete, azi va las cu ceva primit de muuuult de tot de la prietenul Horia. E o idee muzicala care mi-a venit in minte undeva de dimineata si desi nu se potriveste cu ce s-a intamplat in acest weekend, pica pe starea pe care o aveam in autocar la intoarcere, cand desi lesinam de somn, imi batea soarele pe fata si nu puteam sa adorm, la un moment dat mi-am pus castile in urechi si am lasat sa curga aceasta melodie, am inchis ochii si am zambit.

Roadkill- Dubfire (Edx's Acapulco At Night Remix)

Ne apropiem de ziua de luni; am acumulat 11 ore de somn in 4 zile si 3 nopti ... sa fie somnul usor, imi doresc. : )

Azi am fost intrebata de o fata care e rostul vietii si eu i-am raspuns ca e frumos afara si sa se duca pana in parc sa se bucure de iarna si-o sa-i treaca si aceasta intrebare. : ) Imi pare rau, mai mult nu stiu nici eu si chiar nu sunt persoana care sa se bucure de intreg asa pe de-a-ntregul, mie imi plac mult maruntisurile care-l compun pe acest intreg, sunt cele care ii dau o nuanta sau alta si pe ale acestor maruntisuri aleg sa le apreciez rostul.

Olimpiu mi-a zis mai devreme ca azi s-a uitat la poze cu mine pe Facebook si ca mi-am format un anturaj frumos. Cuvantul "anturaj" e ori prea mult spus ori prea putin. Inca nu m-am hotarat. :D

Dar stiu ca am in jurul meu oameni care imi plac si care apartin categoriilor urmatoare:

- au varste cuprinse intre 16 si 35 ani;

- sunt fete si baieti, femei si barbati sau muieri si muieri masculine;

- canta la chitara, la voce, la vioara, scriu versuri;

- asculta rock, house sau jazz;

- danseaza de meserie sau se prostesc, dar toti se simt bine;

- beau bere neagra sau numai Long Island;

- nu exista weekend fara Expirat, Barfly, El Grande sau Fratelli, Gaia, astea;

- au fitze sau sunt hippioti;

- sunt fericiti sau nu;

- vor sa-si deschida cafenele cu cafea de la mama ei, baruri de jazz sau cluburi cu incaperi izolate fonic in care sa se asculte stiluri muzicale diferite;

- sunt heterosexuali, homosexuali sau bisexuale;

- lucreaza in banci pe pozitii manageriale sau au afaceri mici, dar sunt propriii lor stapani;

- fumeaza de toate sau se feresc pana si de aburi;

- vor vreo 4 copii si toti cu nume biblice sau nu au instinctul matern dezvoltat de nicio culoare;

- sunt Balante pe care le iubesc sau Balante pe care n-as da o ceapa degerata inca de pe-acum 14 ani;

- vor sa se casatoreasca pana in X ani sau vor sa burlaceasca si sa aiureze boem o viata intreaga;

- au pasiuni sau le e frica sa-si exploreze propria persoana;

- se entuziasmeaza usor sau sunt ursuzi pana in inima pamantului si inapoi, dar noi tot ii iubim;

- te ajuta din toata inima sau te sapa mai rau decat o carie la o masea de minte;

- au personalitate puternica sau coloana vertebrala din plastelina;

- au motor pe patru roti sau le e frica de ala pe doua;

- fac cinste sau uita sa-ti plateasca;

- muncesc de placere sau doar pentru ca trebuie;

- ar zbur[d]a sau ar inchide ochii pentru a-si gasi niste liniste;

- le plac florile sau spun ca nu stiu sa aleaga flori pentru a le darui;

- sunt incapatanati sau trec usor peste moment;

- ar lenevi toata ziua sau ar alerga peste tot de dragul simtului utilitatii pe acest pamant;

- au cel putin o melodie cu care sa se identifice sau au intotdeauna ceva U2 la dispozitie;

- le place marea sau urca km intregi cu rucsacul in spate pt a ajunge sus, sus, cat mai sus;

- zambesc usor sau se incrunta des;

- apreciaza eforturi sau se rasfata inutil;

- se simt chiar foarte bine sa doarma pe jos in sac de dormit sau inventeaza motive ca sa faca rost de un loc inghesuit in pat [just happened :))];

- sunt independenti sau cer bani de la parinti/iubi[t];

- au balls/cojones/alea si abuzeaza din plin sau au bun simt;

- sunt atenti la detalii pana la durere[a ta de cap] sau nu aud decat jumatate din propozitiile pe care te chinui sa le scoti pe gura;

- sunt frumosi sau se chinuie sa fie ceea ce nu sunt.

V-am mai zis, clasoare intregi de oameni! : )

PS: via Codrutz, ceva cu iz:

"Young Forever" Jay-Z | Mr. Hudson

Daca Freddie ar mai fi trait, m-as fi dus sa-l vad. Oriunde.

S-a terminat weekendul. Daca saptamana trecuta am avut parte de liniste si semi-odihna, iata ca acum m-am adunat cu niste mai multi oameni si ne-am porcit din nou cu adormit la 7 dimineata, bauturi alese, mancare cu usturoi si design de zabrele a la gratar. Si la multi ani dragilor Cris si Robert, pentru ca de asta ne-am adunat asa multi, ca sa fim cu ei, sa ne fie drag de ei, sa le dam cadouri si sa-i pupam! : )

Urmeaza o noua saptamana, dupa care va urma inca un weekend, de semi-lucru de data aceasta, alaturi de colegi si sefi. Sper sa nu ramana la statutul de intalnire regionala, ci sa se transforme nitel in team-building[/drinking? : ))]. Vom vedea ce facem, pana acolo e cale lunga. : )

Saptamana buna si, daca tot ziceam de Freddie, poftiti la Freddie, va rog!

Queen - I want to break free

As putea sa fac niste lucruri la nesfarsit.

As putea sa bat cafenelele mici din lumea intreaga,

sa am idei care sa faca oamenii sa zambeasca,

sa-i ascult Layla lui Clapton,

sa ascult chitara si pian si saxofon,

sa mananc ciocolata,

sa fac poze oamenilor,

sa developez fotografiile si sa le fac albume personalizate,

sa aranjez cronologic TOT,

sa retin nume si figuri si date de nastere,

sa vad filme bune,

sa ma indragostesc,

sa invat mereu ceva nou,

sa imi las corpul sa imbatraneasca natural, dar mintea sa-mi fie si mai vie fata de cum o am acum,

sa stau de vorba cu oamenii care au nevoie sa-si recapete increderea de orice fel,

sa primesc cadouri :D,

sa ma bucur de orice, cat ar fi de mic...

Asa as vrea sa pot sa fiu tot timpul ... in starea euforica de astazi, in care desi corpul imi urla de oboseala, mintea imi straluceste de bucurie! : )

Multumesc pt un final de zi frumos, de Sf Ion am primit de la My fantastic trio [Sim, Horia & Codrutz] 2 bilete la Avatar, ala de te doare capul si-ti vine sa vomiti cand te uiti la el. : ))) Si-au fost si ei cu noi. A fost genial, multumeeeeeeeeeeeesc! >:D<

Imi place sa fac cadouri, dupa cum am mai spus. Ce nu-mi place e ca trebuie sa alerg dupa ele, dar cand vreau sa fac ceva, uite ca undeva gasim si timp si de toate si chiar daca fondurile nu imi ajung mereu sa fac ceva extravagant si exceptional de senzational, uite ca mi s-a dovedit si mi-am dovedit si eu, se poate si fara un buget extraordinar.

Astfel, desi ma invart de o luna de zile sa fac un cadou deosebit unui om fantastic, iata ca azi m-am sucit de tot, cu 2 zile inainte de marele eveniment.

Vorba lui Codrutz, aleg quality vs quantity ... my personal favorite! :D

Va las cu aceasta melodie, descoperita la un baiat pe facebook:

Jay Dabhi & Moises Modesto - Cry For Freedom

[Voiam doar sa ma laud ca am niste idei geniale si stiu ca imi vor iesi bine, mai ales pentru ca urmez sfatul primit chiar de la omul care va primi acest cadou, anume ca pun suflet in ce fac. Si mai ales, stiu ca nu citeste blogul, deci imi permit sa scriu despre asta! : ))]

Cititi ma asta:

http://ladylook.blogspot.com/2010/01/iubiri-minune-povesti-muritoare.html

ai naibii romantici care sunteti, ca stiu ca sunteti, sunteti, ma, sunteti, trebuie sa fiti, ma, altfel nu sunteti oameni, ma!

: )

Probabil ca ati citit povestioara aia cu borcanul in care se pun pietre mari, pe urma pietricele si la sfarsit nisip, ale carui firicele completeaza fiecare spatiu gol, morala fiind ca fara lucrurile mici viata n-are cum sa fie completa. Daca nu, cautati pe net, dar oricum v-am zis eu ce-i cu ea. :)

Melodia cu care va las peste weekend face parte din categoria acelor firicele de nisip care imi aduc zambete pe figura. Zic de weekend pt ca maine seara plec la munte, de unde sper sa ma intorc asa cum are muntele efect asupra mea de obicei, mai linistita.

Mondial - De Va Veni La Tine Vantul

: )

Dupa cum probabil banuiti, astazi nu a fost acea zi a saptamanii in care m-as fi putut trezi la 10 fara vreun oarece sentiment de vinovatie.

Cu toate astea, am avut o zi productiva si nimic nu ma mai multumeste mai tare decat o zi in care fac ceva care produce, fie ei bani, clienti multumiti, zambete, nu neaparat in aceasta ordine.

Ceva insa mi-a produs piele tremuranda si putina umbra de tristete.

Frunzarind niste presa de dimineata, cum ii sade unui bancher care se respecta [si care are timp, deci la mine...pff, raaaaar, cel putin lately :)], am dat peste un articol din ziarul Gandul, care m-a intristat putin, chiar daca in primul rand m-a socat in mod placut sa aflu ca dl CTP este uman. Sunt nasoala, dar da, niciodata nu mi-a placut foarte tare. Asta probabil pentru ca imi plac la nebunie oamenii ambitiosi, increzatori si puternici, care isi sustin cu tarie punctul de vedere atunci cand il au, dar uneori am senzatia ca e asa o linie subtirica intre determinare si extremism, incat niciodata nu stiu daca sa ii admir sau sa-mi fie teama de ei.

Revenind, articolul se intituleaza "Lhasa" si se refera la o femeie. Iata un scurt pasaj:

"Lhasa nu e pensionară. Nu e profesoară. Nu e bugetară. Nu e Elena Udrea. Nici măcar româncă nu e.
Scriind despre Lhasa mă fac vinovat de ceea ce kulturnicii numeau evazionism, intimism, cosmopolitism, îndepărtare de mase. Nu scriu despre Honorius Prigoană, despre Andrei Gheorghe la Finanţe, despre bugetul serviciilor secrete, scriu despre o voce tulburătoare a rasei umane, care s-a stins pe 1 ianuarie puţin după miezul nopţii. De atunci, la Montréal ninge întruna."

Saptamana trecuta am avut cateva zile mai grele. M-am tot framantat cu mizeria aia de 2009, precum si cu diverse chestiuni umane, animale, etc. De obicei, ca sa ies din starea asta, apelez la oameni sau la momentele mele cu mine, gasindu-mi oarecare liniste in muzica si in aceasta cafenea denumita simbolic M de Miez. La un moment dat, last.fm al meu imi semnaleaza aparitia unei obsesii. Am pus aceasta melodie pe repeat:

Lhasa de Sela - De Cara a la Pared

si acolo a stat vreo cateva ore bune, vreo 3 zile la rand. De ce n-am mai ascultat-o pana acum, desi o am de atat timp? De ce n-am citit despre ea decat foarte putin? Si de ce am ascultat aceasta melodie de atatea ori in zilele care au urmat zilei in care a murit, fapt de care aflu abia azi...?

Coincidenta sau nu, frecventa comuna ... nu stiu. Dar ce stiu e ca articolul mai spune asa:

"Vocea Lhasei e o încrucişare imposibilă între vocea unei adolescente pornite să salveze lumea şi cea a unei fascinante cântăreţe de bar, uzată de alcool şi tutun. Joan Baez tânără îmbrăţişată cu Edith Piaf pe moarte. Şi acea sfâşiere cu care Janis Joplin îşi scuipa sufletul cântând."

Iar eu mai stiu ca le iubesc pe femeile astea frumoase, pt ca prin ce a insemnat scena pt ele, au devenit oameni frumosi.

Imi pare rau ca oamenii constata valoarea lucrului pierdut atunci cand acela s-a saturat sa tot fie pierdut printre ei.

Oamenii din lista mea de messenger au niste statusuri idioate cateodata ... Nu stiu cum au nimerit in seara asta, dar sunt chiar multe. Nu va dau exemplu, o sa rad singura. :))

In alta ordine de idei, am un deget cald de vreo ora si ceva. Aratatorul de la mana dreapta. Celelalte 9 sunt reci. Cine stie.

De asemenea, o ascult pe Mireille Mathieu cantand in franceza pe ritmuri semi-grecesti. Ciudat!

Sunt in fata unei decizii. Eu si deciziile life-changing, pfoai. Sa fie instinct, impulsivitate, incapatanare, presiune, ratiune, incredere, curaj, determinare? Oare din care din astea o sa am dozaj mai mare de data asta?

Incetul cu incetul imi recapat zambetul de alta data. Pana la urmatoarea sedinta. Pur si simplu detest sedintele.

Bunicul meu colectiona timbre. Clasoare intregi a pastrat tata de la el. Eu ma folosesc de oameni. Si mai sunt si selectiva pe deasupra. Am la frumosi pe langa mine, mama, mama, ce colectie de oameni mi-am facut. Clasoare intregi. Va iubesc bah, uneori supravietuiesc pentru ca ma incarcati cu energia voastra, fara ca macar sa va dati seama. :)

Nu-mi plac oamenii care se lauda. Aviz amatorului de astazi care daca citeste pana si blogul asta o sa stie ca vorbesc despre el, pt ca uneori isi cam da in petec cu laudatul asta. Stiu ca esti baiat bun, dar toata lumea stie ca te lauzi, oricat de drag ne-ai fi. :)

Maine ma trezesc devreme, dar intr-o zi o sa dorm pana la 10. In timpul saptamanii. Si n-o sa fie intarziere la serviciu sau ratare de programari la doctor. Si nici concediu, de odihna sau medical. O SA FIE. Si sper sa nu fie mai tarziu de ziua pensionarii. :))

Data trecuta am fost trista, acum sunt si foarte nervoasa.

PS, poetul zice asa:

I'm in the basement, you're in the sky/I'm in the basement, baby, drop on by.

La multi ani!

Anul asta sa fie bine, asa cum stie fiecare ce inseamna binele pentru propriul suflet! : )

PS: cat despre mine, Revelionul a fost frumos, cu prieteni, cu drum pana la alti prieteni, cu pupaturi [subliniez asta pt ca mie nu-mi place sa ma pup cu un om de fiecare data cand ne vedem, decat la Sarbatori si la aniversari, deci faptul ca m-am pupat cu toata lumea e demn de consemnat ca eveniment :)))], cu foarte putina bautura [ma tot mir ce e cu mine de nu ma mai atrage nici macar ideea unui vin], cu poze, cu muzica si dantuiala, cu tequila [ok, am mintit, am baut ceva :))], cu mancare, cu telefoane, cu sms-uri, cu te iubesc-uri, cu deprimare la betie [te iubim, filosofule :))], cu OAMENI si oameni, cu zambete ... M-am simtit bine, mi-as dori sa fie un an bun ca noaptea de aseara. : )

A, ravasul meu din fortune cookie zicea asa: