Venetia. Veni, Vidi, eh : )

Baga sunetul mai tare!!! Jur! JUR!

Da, am fost, am vazut...
am cumparat [TOT, I am such a woman, nu ma suport pt chestia asta :))],
am ras, am jonglat cu ganduri,
am dat bip-uri, am dat mesaje,
am jucat vinuri rosii,
am zambit italieneste, am fugit de "Ciao, ragazza!" spus de nenii sexagenari :)),
am lacrimat de dor si m-am prostit vorbind foaaaarte mult,
am fugit dupa autobuzul 6,
am mancat [de foame mare de tot] falafel scump si prost, am mancat paste bune si gustoase,
am plouat si-am suspinat pe Puntea Suspinelor [de fapt, eu am ras pe Puntea Suspinelor, de suspinat am suspinat dupa o umbrela foarte colorata - uof, nu incapea in valiza si cica nu ma lasau in aeroport s-o iau :(( --> :))],
am probat manusi din piele [sliurp :D] si genti de fitze [muiere, v-am zis ... blushing cheeks :P],
am cautat cadouri jmen si cu substraturi [cum altfel? :)],
am ascultat muzica de pe telefon in fiecare seara,
am facut poze si m-am lasat fotografiata,
am vazut biserici,
statui,
muzee,
alte biserici,
copaci,
flori,
barbati over-styled [pe bune, ca povesteam azi cuiva, nu zice nimeni ca barbatul sa nu fie ingrijit, dar mie nu mi-ar placea asa un specimen, sa ma dea afara din baie ca sa se aranjeze el, lasa dom`ne barbatul sa fie masculin, ce dracul :))],
ochi frumosi [aici mint, n-am vazut asa cult al ochelarilor de soare cum e la oamenii astia]...
ne-am plimbat cu RATB-ul venetian - vestitul Vaporetto,
am oferit un trandafir [micutzo, nu te voi ierta in veci pt dezvaluirea socanta :))],
cred ca i-am gasit o porecla lui Mireille [Piccolino, asa-ti ramane, asa te strig prin birou de-acum incolo! :D],
am cautat si-am gasit cu mare greutate un supermarket [sa fiu a naibii de-oi mai plimba eu atatea kile in spate prin toata Venetia ca sa fotografiati voi alte pietre si biserici, data viitoare eu o sa am ghiozdanul cel mai mic, adica direct proportional cu mine, nu invers, ca acum :))],
am hranit porumbeii de mai multe ori,
am ascultat New York, New York in piata San Marco si m-am indragostit a mia oara de muzica buna,
ne-am jucat cu sticla de Murano,
eu m-am oparit cu apa aia de la dus in fiecare seara, va jur, un calvar mi-era cand trebuia sa intru in baie, m-am simtit ca un copil debil, nu reuseam sa potrivesc calda cu rece, :))
[trebuia sa va zic si asta cu dusul, mi s-a parut f amuzant sa ies din baie injurand in gand de fiecare data, dar fetele abia acum afla chestia asta :)))],
ne-am facut nume colorate si le-am intins prin camera,
ne-am amuzat de miscarile casutei mobile, provocate de vecinii din casuta vecina, un cuplu simpatic [eu cand va zic ca faceau prostii, mutau mobila, auzi :))],
am baut Fragolino si mi-am patat blugii cu juma de cana intr-un acces oratoric de mare exceptie [ce mama dracului ziceam de gesticulam atata? :))],
am avut ochii in lacrimi intr-o statie de autobuz,
am spalat vasele cu un detergent care mirosea dubios [Piccolino, cu toata italiana ta si cu toate farfuriile si tacamurile desenate pe ambalaj, esti sigura ca ala nu era dizolvant sau ceva de genu`? :))],
si ...

Mireille - Piccolina a fotografiat exterioare...
Stef - Micutza a fotografiat interioare...
eu am fotografiat [ce altceva? :)] oameni...

Stiti, stateam si ma gandeam. Cred ca fiecare dintre noi isi doreste cate ceva prin pozele astea.

Mireille isi doreste mult sa iasa, sa vada; ei oricum ii place sa stie, sa cunoasca foarte multe - am vazut eu ce cultura generala ai si ce desteapta esti. Tu ma inveti pe mine multe; chiar daca poate ca nu-mi vei spune niciodata ce faceau asa deosebit civilizatiile acelea etrusce, sa stii ca esti acolo si ca te pretuiesc ca pe un pui de pisica din sticla de Murano. Felin mic, colorat, delicat finisat. Deosebit.

Micutzei ii place sa cunoasca interiorul, mult interior... pe al meu il stie pe de rost, uneori am senzatia ca sufletul meu e ca si al ei, il intoarce pe toate partile, il analizeaza, il cantareste si ii stie toate proprietatile fizice, chimice, de orice natura stiintifica. Stiintifico-fantastica, la cat de imprastiata sunt eu. :)

Eu nu spun "te iubesc" decat foarte rar...
Asa m-am construit, sa respect cuvintele astea si sa le folosesc nu atunci cand am nevoie sa exprim ceva mai mult, ci cand vreau sa exprim ceva ce este CEL MAI MULT.
Dar pe voi doua va iubesc. Mult.
Ca o completare: Mi-am format obsesiile astea lingvistice de ceva timp. Imi place sa le spun "principii", suna mai bine. Si e amuzant cand cauti cuvinte care sa exprime realitatea mai frumos decat e ea de fapt. De aceea tot spun eu ca nu sunt fitoasa, ci pretentioasa. De exemplu. :)
Daca sunt 3 chestii pe care sa le pretuiesc cel mai mult in lumea asta ametita, acelea sunt oamenii, muzica si cuvintele. De asta, daca sunt ciufuta la un moment dat, probabil ca tu, omul, mi-ai stricat muzica mea linistita prin niste cuvinte ciudat alese. Din greseala, prostie, rea vointa sau... sau nu stiu. Ce stiu eu, sunt doar un copil imprastiat...

Stiti de ce a fost asa cum a fost?
La Venetia a fost frumos pentru ca am fost constant indragostita.
De voi doua,
de telefonul mobil si de sunetele lui,
de culorile sticlei de Murano,
de mastile si de ideea de poveste si dragoste nebuna,
de semnele de pe cladiri: per Ponte Rialto, per San Marco, Art Jazz Cafe, Please don't piss here, Vaporetto, No cover charge, Paper mache masks - we distribute all over the world, Intimissimo, Servizio Gondola...

Vezi, micutzo, m-ai intrebat daca mi-a placut si nu ti-am dat un raspuns foarte clar.
Eu sper ca nu te-am dezamagit atunci ... cred ca imi pregateam un raspuns mai elaborat.
Hope this one satisfies you.
Thanks for the ride, micutza noastra organizatoare. :)