Din categoria "music sounds better with you", da.

Ca si melodia asta, am cuvinte putine azi, dar prin ele as vrea sa transmit totul. Nu stiu daca pe blogul asta, catre lumea intreaga sau catre un grup foarte restrans de [2-3] oameni. Nici macar unuia singur.

side-story:

Mi-ai spus, Coyote, ca suntem ceea ce suntem. Da. Iar ce suntem cu adevarat, cel mai probabil ca ne va mai lua un timp pana sa ne dam seama, mie, tie si cui o mai pica pe parcurs. Dar atat timp cat suntem aici, la multi ani cu drag, prieten drag. : )

... ceea ce suntem si asta n-ar trebui sa ne consume timpul in mod ineficient. : )

Nu mi s-a intamplat niciodata sa-mi aduc ceva de pe profilul de Facebook pe blog. Caci, razboi cu Troia ... nu se face! Ne porcim acolo si gata.

Dar am gasit ceva ce initial am pus pe wall, insa am realizat ca merita pus pe blog, oarecum apropos de discutiile despre confort si lucruri care ne fac placere, pe care le-am tot avut zilele astea cu diversi oameni: nu renunt la lucrurile care imi plac, de dragul compromisurilor, al banilor, al rahaturilor de zi cu zi.

Asa ca, here goes:

few days ago I told you something:

"When you dance it is like making love to the space around you." - Bill T. Jones

now watch this video

and try to remember

why the hell

aren't you

out dancing more.

wow.

Ieri seara, pe intuneric, ca nu mai am bec in coltul strazii de mult timp, dar intr-un luminos moment de suporterism al miscarii feministe si a ideii egalitatii intre sexe dusa de-a dreptul la extrem, am hotarat sa pun 15 haine pe mine si sa plec pana afara, lopata de zapada included, ca sa dezgrop MZU-ul din zapada.

Zis si facut. Zis repede, ca pe olteneste ... facut intr-o ora jumate,ca pe ardeleneste, caci ce greu e sa fii mic. :))

Dar ce conteaza, conteaza ca am facut o chestie [fizica, hehe : )] on my own.

Poate ca la prima vedere nu inseamna mare lucru, pentru ca nu-ti trebuie cine stie ce, fizic, psihic, ca sa dai zapada, insa beneficiul real al acestui serviciu este ca am avut o ora si jumatate de ganduri aproape fara ganduri, curate de internet, telefoane mobile in buzunar, socializare, serviciu, tabele, relatii, oameni, tristete, nervi, agitatie, fuga, graba, repezeala, ameteala, teama, nesiguranta, extremisme, auto-mutilare morala, haos si alte asemenea sperietori de ciori si scheleti in debara ... doar omul fara ganduri si lopata lui de zapada. Si febra musculara de dupa, tot a mea. : )

Ok, recunosc, am zis "aproape" fara ganduri, pentru ca m-am amuzat la un moment dat gandindu-ma ca, no relevance whatsoever, desi este dovedit stiintific faptul ca femeile nu au testicule, totusi despre unele se stie domne ca ... au! : )

Si, chiar a meritat sa muncesc atat. Pentru ca pe urma am resimtit o mare satisfactie, iesind in oras sa-mi plimb MZU-ul. Mi-am scos cauciucurile buclucase la plimbare, am patinat, am dansat.

Me and my MZU, care-mi induce mereu o stare de libertate. : )

Word to your mother:

Some people sometimes just get tired of all the waiting, but some of them just choose to create obsessions. Sometimes. : )

Cat despre mine ... sau pana si asta era despre mine?

Sa vorbim despre fixatii. Fixisti, fixiste, maniaci si maniace, toti avem tabieturile noastre, modul nostru in care amestecam in cana cu ceai, punem hartia la toaleta, mestecam mancarea. Unii plescaie, mi se sopteste din culise. : )))

Si cica mai sunt niste oameni care desi aparent nu dau doi bani pe astea, de fapt sunt plini de tabieturile lor fixate cu un fixism obositor si deranjant de storcator de energie. Nu a lor, a celor din jur. Imi vine acum in cap personajul Sheldon Cooper, pe care il ador pana in masele. : ) Dar sa fie doar asa, pe sticla, ca daca mi-as trai viata langa el, mi-ar trebui jumatate din ea sa il accept, iar in cealalta m-as odihni.

Intr-o nota vesela, da. Da. Atat. Si niste liniste.

Later edit: apropos de fixisme, e 2 dimineata, iar eu dansez pe The Bare Necessities, doar pentru ca s-a nimerit sa intre in Winamp.

Daca toate lucrurile vor merge, in sfarsit, bine, anul asta o sa am fie perechea mea de tarantule mari si paroase, fie micul cameleon pe care mi s-a pus pata de curand, inchipuindu-mi cat semanam de mult. Sau un scorpion mi-ar placea. Dar cum zodia cu aceeasi denumire ma lasa rece, probabil ca o sa raman la reptila mea colorata, pentru ca indiferent de cat de rece e, nu va fi niciodata asa cum am avut bafta sa nimeresc niste Scorpioni.

Dar, la drq, decat sa vorbesc despre zodii, mai bine sa ascultam niste muzica dubioasa.

Si sa lasam totul sa curga si sa se scurga. Printre degete sau nu, inspre canalizare sau inspre canalizarea gandurilor mele spre ceva mai shiny. Da, categoric, asta e cuvantul, shiny.

"Si nu mai vreau sa vorbim despre astea. Am ajuns la concluzia ca de fiecare data cand povestesc cuiva ceva negativ e ca si cum m-as auto-infecta, ma enervez din nou, ma supar si ma intristez."

Sunt niste momente in care trebuie sa o iei pe un drum sau pe un altul.

Indiferent ca discutam aici despre viata de zi cu zi, situatii de serviciu sau cumparat cartofi de la piata, cred ca o sa fiu de acord cu mine cand o sa spun ca cel mai greu e sa o iau pe un drum sau pe un altul, indiferent ca discutam aici despre viata de zi cu zi, situatii de serviciu sau cumparat cartofi de la piata.

Si mai sunt rascrucile despre care simti ca ti-ar putea schimba viata cu totul. Indiferent ca discutam aici despre.

Da. Sa ascultam melodia de mai jos si pe urma hai, Miezule, hai, hai sa facem [p-aia] dreapta.

ZZ Top - Blue Jeans Blues

now we're permanent one.

u-la-la-la, it`s the way that we rock.

Cica sa faci acelasi lucru si sa te astepti la rezultate diferite e o chestie care ar cam semnifica definitia cuvantului intitulat de-a dreptul sugestiv "nebunie".

Dar daca ai face acelasi lucru [care-ti place] in moduri diferite? Am mai putea spune atunci despre tine ca esti nebun? Sau interesat, pasionat, amator, curios, maniac, obsedat?

Uite, cum e melodia asta, de exemplu. De fiecare data cand o ascult parca imi place si mai mult. Si avem cover-uri, care ma fac, ce-i drept, nu toate, dar sunt, cum e asta, de exemplu:

Radiohead feat Sparklehorse - Wish You Were Here
,

sa-mi placa si mai mult.

Asa ca faptul ca suntem repetitivi, maniaci si de-a dreptul obsedati de anumite lucruri care ne fac placere, nu inseamna chiar mereu ca producem lucruri rele.

Si sa retinem ca si astea sunt chestii in regula si de treaba, daca le facem aplicand disclaimerul meu preferat si deja obisnuit, care spune ca orice am face, sa avem uMpic de grija, sa nu fie facut spre raul celui din jur.

Nu-i scos din Biblie, e din propria religie a sufletului meu.

: )

Vine o vreme cand imi tot repet ca "Ignorance is bliss" si tot incerc sa ma conving ca ce nu stiu nu-mi poate face rau. Dar asta ar fi o porcarie pe care n-as accepta-o cat as trai. Si oricat rau mi-ar face, mai bine sa stiu si sa fie un rau de care am parte in mod constient decat sa ajung sa fiu bliss si sa nu stiu ce ma loveste in moalele capului.

Spuneam zilele astea catorva oameni ca de pe 16 Decembrie incoace am facut cate ceva in fiecare zi, in afara de serviciu si stat acasa. Fie alergat dupa cadouri, fie dansuri, fie poze, fie ceaiuri, fie sucuri, fie vizite, fie ascultat si discutat ... si sunt rupta de oboseala. Ma gandeam pana de curand ca e vorba doar despre ceva fizic, dar ca am creierul limpede, facand totusi lucruri care imi plac si care ma fac sa merg spre fluturi. Insa stiu ca excesele de orice gen nu vor conduce vreodata la ceva bun, cel putin in principiu, dar de ce as renunta la tigari, cand imi place atat de mult sa fumez? Par example.

Am de la un timp mintea imprastiata in o gramada de locuri. Mi-am pierdut bucatile de liniste si ma invart din nou ca o bezmetica prin haosul asta pe care singura si de bunavoie mi l-am creat, fie el colorat sau doar gri. Uneori imi place, ma face sa am fluturi in vene, apoi revin cu picioarele pe sub pamant si simt cum am genunchii moi si nesiguri. E o stare de betie emotionala care ma incanta si ma sperie in acelasi timp si desi ma simt tare bine atunci cand am genunchii puternici, intotdeauna imi va face o imensa placere sa ma las dusa de val si sa traiesc fiecare moment in parte ca si cum ar fi ultimul. Dar, si da, este evident ca exista un "dar", pentru ca mereu in cercul din mintea mea se va crea ceva perfect rotund si foarte vicios, curentii astia emotionali prezinta riscul ca atunci cand sunt aruncata pe mal, sa nu stiu unde sunt si sa orbecai prin bezna cu teama ca acelea imi sunt cu adevarat ultimele momente pe care le mai am de trait.

Realitatea ma va tine insa cu picioarele pe pamant, daca nu prin mine, eu, care voi refuza mereu sa cred ca exista atata rautate, atatea minciuni, atata conformitate si atat gri in lumea prin care imi plimb culorile, atunci macar prin serviciu, prin ai mei, prin acei foarte putini oameni care vor si intelege ce scriu aici si prin acei si mai putini oameni care vor sti si ce replica sa-mi dea.

Iar optimismul acela care ma tine mereu sus, il voi considera a fi tot una din variatiile colorate ale haosului meu, pentru ca atunci cand realitatea ma bate cu experienta imi dau seama ca pana si nuanta acestei variatii se umbreste si-mi ofteaza pe interior.

Si eu care incepusem sa scriu prima propozitie cu gandul sa vorbesc despre oamenii din jurul meu.

Pai, imi plac culorile, asta o stiti deja, probabil.

La serviciu incerc sa-mi colorez, incet, dar sigur [:D], groaza aia de gri amestecat cu bej in care ma ingrop cu privirea de fiecare data cand nu vorbesc [non-stop] la unul din cele 4 telefoane, nu butonez la laptop sau nu sifonez niste hartii.

Azi, dupa o zi din aia, am fost si ne-am jucat cu multe culori. Culori vii. Abia astept sa apara si rezultatele. Si ma uit la mainile mele si pe 10 unghii vad 5 culori. Culori vii. :D

Deci, imi plac culorile. Pan-aci e clar. Cam cat de mult?

Cam cat. Cam atat. :D

Cam cat mi-as face si cel de-al doilea tatuaj la care ma gandesc de ceva vreme. Adica imaginea de mai sus. : )

Si, ok, tot legat de culori, o sa m-apuc sa va caut alt template, caci am primit critici si pe viu si pe blog, si pe privat si pe betie si pe stari diferite, deci bine. :))

PS: mega oferta, "Cel mai scurt drum spre fericire", se gaseste la Real cu 5 RON. Ieftin, vere.

Bate vantul atat de tare prin gandurile noastre toate, ca aproape ca nu-mi mai vine sa ma incarc si cu alte ganduri, ale tuturor.

Dar, asa cum zice zugravul de Sibiu, nu pot. Este un "nu pot" spus clar si raspicat si asumat. Uneori ma oboseste si ma enerveaza si imi vine sa nu mai vad si sa nu mai ascult pe nimeni, dar de fiecare data cand o fac ma umplu de energie.

Energie buna,

ceea ce va doresc si dumneavoastra. : )

.... caci ma consumati. Si uite, pic de oboseala si scriu. aiurea. : )

De retinut, Miezule, ca oricat de mult te-ar impinge romantismul tau excentric spre ideea ca toti oamenii [tai] trebuie sa fie fericiti, repeta dupa mine, Ioano, ca nu trebuie sa ai grija sa impaci mereu toate caprele si toate verzele din jurul tau,

In a State,

caci ai s-o iei dracului razna si-ai sa uiti ce conteaza de fapt cu adevarat pentru tine, ca Miez de om.