O chestie banala si teoretica: nu te apuca sa infuleci deodata toata tava cu placinta de mere, daca ti-a placut prima bucata. Sa n-ai [fereasca, zic!], nesansa de a da peste un mar putrezit la mijlocu` tavii. Zau ca se poate.
Ori mananci ca neomul si ti se face rau, ca daca esti nesatul, pai macar sa tragi.
Morala povestii e ca prima impresie poate sa fie si de cacao si p-orma sa descoperi ciocolata; sau poate sa fie de zahar brun-cubulete si p-orma sa descoperi ca-i numa` zaharina-pastile.
Numai sa tii minte sa nu te arunci in tava cu capul inainte, ca-i pacat. De tine. : )
0 alarm clocks:
Post a Comment