don`t go

Ba da, mah, sa se duca.

Sper ca anul urmator sa nu mai contina atatea nunti si botezuri ca asta de trece zilele astea; mi-e tare drag de voi ca va luati si va inmultiti, mai vars si-o lacrima si radiez pe langa voi, dar sa stiti ca mi-e dor rau de tot de-un concediu care sa dureze mai mult de-o zi prinsa de weekend si combinata c-o betie in Vama. : )

Nu intentionez sa fiu hateritza cu ce-am zis mai sus, tin foarte mult la oamenii alaturi de care am stat anul asta in momentele lor.

Voiam doar sa va zic ca desi mi-e sila de ideea ca avem un talent extraordinar in a lasa timpul sa treaca mai degeaba pe langa noi, bine ca 2010 se incheie aici. N-a fost deloc usor, a fost cu schimbari majore, cu boli, cu frica si cu ceva palme luate de-a dreptul peste moral. Tocmai de asta nici nu-mi pun mega-sperante in 2011. Sa vina, sa se desfasoare, o sa mai indeplinim cate ceva si poate o sa reusim sa traim din nou cum zice o fata draguta: "i have no idea what day it is or what will i do next, and i don't really care".

Si se incheie aici, pentru ca peste cateva ore plec undeva unde mi-as dori sa n-am Internet sau semnal la telefon, ca sa simt ce-i aia. Si ma mai intorc la anu`.

Sa fim sanatosi. : )