Azi am scos nasul la aer cu soare. Si am facut si-un bine, am fost cu mama la targ sa cumparam varza. Ii place de mine in ultimul timp, mai ales de cand am permis si pot s-o iau de la serviciu [unde saptamana trecuta ea a intrat in contact cu un copil de care mai tarziu am aflat ca avea gripa porcina, dar suntem bine, multumim : )], ca pot s-o plimb si chestii. : )
Da, azi am fost sa iau varza. Si daca tot eram acolo, am luat cartofi si ceapa si ardei si gogonele si ardei iute si struguri si sfecla rosie si ceapa rosie si ceapa verde. Ati inteles voi, vine iarna, iar mama s-a gandit sa cumpere 70kg legume, nu 40 cum am zis mai devreme unor prieteni, ci 70. Am stat si m-am gandit, mama sigur in alta viata a fost erou de razboi sau ceva daca acum sta sa gestioneze 70 kile de muraturi si cartofi prajiti; mi se pare senzational ca la 50 ani are in continuare puterea sa faca lucrurile astea si sa mai aiba si atata placere in a le face, cand pe mine ma doare capul dupa o zi la serviciu si nu mai am chef sa fac nimic cand ajung acasa.
Experienta a fost geniala, in 40 minute cat am stat acolo mi-au trecut tot felul de ganduri frumoase prin cap; mi-am amintit de un prieten drag caruia ii place la nebunie sa mearga la piata, de inca unul caruia ii plac experientele olfactive si de o fata foarte draga care se topeste la vederea soarelui, are mereu seninatate pe moaca atunci cand ii razbate soarele pana pe birou. Le-ar fi placut acolo, erau o gramada de camioane si camionete cu marfa, acolo chiar ca aveai de unde alege, in plus am adulmecat miros de pamant curat, miros de sanatate, ceea ce va doresc si dumneavoastra : ), iar soarele ala care pica asa bland, peste gerul care fusese dimineata ... absolut genial mi s-a parut. : )
Dar tanti Doina n-a parut asa incantata de ideea muraturilor, de data asta cred ca avea niste probleme acasa, pentru ca mi-a spus ca ea nu mai pune muraturi niciodata, daca ii pofteste sotul sau fiica la vreun gogosar, o sa le spuna sa se duca sa-si cumpere de la supermarket. E simpatica, teoretic la un masaj de relaxare omul care maseaza ar trebui sa-ti puna o muzica lejera pe fundal si sa-si vada de treaba, dar femeia asta vorbeste incontinuu despre orice, o ora intreaga ... iar mie imi face o placere enorma s-o ascult, pt ca o vad ca se descarca - nu stiu care dintre noi are parte de relaxare in timpul acelei ore. : )) In plus, in mod ciudat, nu simt ca ii preiau energia negativa, dimpotriva, ma simt foarte bine atunci cand plec de acolo, cand ma pupa pe frunte si imi spune la revedere, parca e o a treia mama pt mine. : ))
Seara am incheiat-o frumos, am mancat cartofi wedges facuti la noua jucarie a MammaBear, cu Ursu si cu MammaBear in bucatarie, apoi cu un ceai la Ramayana alaturi de un Urs jucaus si vesel si la sfarsit cu o plimbare cu masina printr-un oras ceva mai liber, asa cum imi place, seara, liber, oh the road is mine. : )
Daca vinerea mea a fost asa, atunci un weekend cu soare sa aveti si voi! : )
Da, azi am fost sa iau varza. Si daca tot eram acolo, am luat cartofi si ceapa si ardei si gogonele si ardei iute si struguri si sfecla rosie si ceapa rosie si ceapa verde. Ati inteles voi, vine iarna, iar mama s-a gandit sa cumpere 70kg legume, nu 40 cum am zis mai devreme unor prieteni, ci 70. Am stat si m-am gandit, mama sigur in alta viata a fost erou de razboi sau ceva daca acum sta sa gestioneze 70 kile de muraturi si cartofi prajiti; mi se pare senzational ca la 50 ani are in continuare puterea sa faca lucrurile astea si sa mai aiba si atata placere in a le face, cand pe mine ma doare capul dupa o zi la serviciu si nu mai am chef sa fac nimic cand ajung acasa.
Experienta a fost geniala, in 40 minute cat am stat acolo mi-au trecut tot felul de ganduri frumoase prin cap; mi-am amintit de un prieten drag caruia ii place la nebunie sa mearga la piata, de inca unul caruia ii plac experientele olfactive si de o fata foarte draga care se topeste la vederea soarelui, are mereu seninatate pe moaca atunci cand ii razbate soarele pana pe birou. Le-ar fi placut acolo, erau o gramada de camioane si camionete cu marfa, acolo chiar ca aveai de unde alege, in plus am adulmecat miros de pamant curat, miros de sanatate, ceea ce va doresc si dumneavoastra : ), iar soarele ala care pica asa bland, peste gerul care fusese dimineata ... absolut genial mi s-a parut. : )
Dar tanti Doina n-a parut asa incantata de ideea muraturilor, de data asta cred ca avea niste probleme acasa, pentru ca mi-a spus ca ea nu mai pune muraturi niciodata, daca ii pofteste sotul sau fiica la vreun gogosar, o sa le spuna sa se duca sa-si cumpere de la supermarket. E simpatica, teoretic la un masaj de relaxare omul care maseaza ar trebui sa-ti puna o muzica lejera pe fundal si sa-si vada de treaba, dar femeia asta vorbeste incontinuu despre orice, o ora intreaga ... iar mie imi face o placere enorma s-o ascult, pt ca o vad ca se descarca - nu stiu care dintre noi are parte de relaxare in timpul acelei ore. : )) In plus, in mod ciudat, nu simt ca ii preiau energia negativa, dimpotriva, ma simt foarte bine atunci cand plec de acolo, cand ma pupa pe frunte si imi spune la revedere, parca e o a treia mama pt mine. : ))
Seara am incheiat-o frumos, am mancat cartofi wedges facuti la noua jucarie a MammaBear, cu Ursu si cu MammaBear in bucatarie, apoi cu un ceai la Ramayana alaturi de un Urs jucaus si vesel si la sfarsit cu o plimbare cu masina printr-un oras ceva mai liber, asa cum imi place, seara, liber, oh the road is mine. : )
Daca vinerea mea a fost asa, atunci un weekend cu soare sa aveti si voi! : )
4 alarm clocks:
We like this : )
intr-un mod placut imi aduce aminte de copilarie postul asta... in altul mi se pare incarcat cu o nostaligie "cancerigena" ...iar la final ramane optimismul specific tie si starea de "totul va fi bine (daca nu e deja)"
foarte frumos!
:)
da, nostalgia e, daca sunt oameni care se panicheaza din cauza imbatranirii pt ca fac riduri, mie mi-e frica de batranete pt ca mi-e dor de copilarie si pt ca mi-e teama ca intr-o zi oamenii de langa mine nu vor mai fi.
optimism ciobit lately, am vazut foarte mult rau in ultimul timp, optimism relativ pe duca, din pacate, dar tragem cu dintii de ce avem, pt ca merita[m]. : )
struguriiii!!!!! Am ratat strugurii de anul asta!!
Post a Comment