Note to self, little one: do not watch dramas while already sick like hell and feeling like crap.

The Black Swan has nothing to do with you.

[omului care mai demult mi-a spus, inainte de o prezentare pe care urma sa o fac in fata unei multimi, sa nu uit sa le zambesc oamenilor, pentru ca altfel par neprietenoasa. Nu stiu daca-ti vor ajunge ochii peste aceste cuvinte, dar in continuare iti port invatamintele in creieri, astea de mai sus si multe altele. Imi porti noroc si m-ai invatat foarte multe, asa cum iti doresti tu, sa cresti si sa ii dezvolti pe oamenii mari in oamenii de care suntem mandri : )]

I get a

warm

fuzzy

feeling

every

time

iSmile.

Mark Twain said:

"Wrinkles should merely indicate where smiles have been".

Of, ce frumos o sa imbatranim. Who`s with me? : )

Nu obisnuiesc sa fac asta pe blog .... dar la multi ani omului care ma cunoaste cel mai bine din lumea asta, omului meu cel mai frumos. : )

Queen - Friends Will Be Friends

Este groaznic ca un copil sa se piarda in Sectorul 5, sa fie dat in urmarire la Politie si sa nu fie de gasit, desi el se afla de 6 luni de zile intr-un Centru de Plasament din Sectorul 6.

Stiu ca informatia e putere si ca fara comunicare nu putem trai. Poftim inca un exemplu despre cum [nu] sau cat [de greu] functioneaza lucrurile.

In fiecare an in perioada asta o ajut cu ceva pe mama mea. Si de fiecare data cand lucrez la acest ceva, ma gandesc ca problemele mele sunt atat de mici, comparativ cu ce se intampla in jurul meu, incat aproape ca mi-e rusine sa le mai numesc probleme.

Este insa absolut normal sa spunem ca avem probleme atat timp cat nu avem termen de comparatie. Dar si cand viata ne pune acest termen de comparatie in fata ochilor, pai sa ne fie rusine sa sustinem ca avem probleme pe care nu putem sa le rezolvam.

Nu vrem. Nu ca nu putem. O sa sustin asta pana in panzele albe, nu ca nu poti, ci ca nu vrei. Nu e suficient doar sa vrei, dar niste munca n-a omorat pe nimeni - niste munca din aia care te ajuta sa indeplinesti vise e foarte smechera.

Sa v-aud. Break free. : )

ASTAZI FOLOSIM majuscule.

IDEI IMPRASTIATE.

MIXED FEELINGS.

ZAMBETE.

NERABDARE.

SOLITUDINE.

DECIZII.

INFRUNTARE.

INCRUNTARE.

IMPOTRIVIRE.

INDEPLINIRE.

INCAPATANARE.

EGOISM.

COPILARII.

INUTILITATI.

CUVINTE.

COMUNICARI.

VISE.

FISE.

SCRIPETE.

TIPETE.

HAOS.

CULORI.

DRACI.

SEMNE DE EXCLAMARE.

SEMNE DE INTREBARE.

PUNCTE DE SUSPENSIE.

toate astea la un loc

Asa am adormit. Asa m-am trezit. Asa mi-a fost ziua. Asa se incheie ziua. 24h.

Facebook face minuni!

Dupa aceasta criminala zi, iata ca rad cu lacrimi. Am descoperit ceva si rad cu lacrimi. Nu va zic mai multe. Pura intamplare, nici macar n-a trebuit sa sap, it was right there, in front of me, in tot acest timp. OMG =)))

Gata, gata, scuze pentru reactia exagerata, moment`s gone.

Of, some people never change. : )

Ca tot vorbeam azi cu un drag despre o situatie banala [barfeam], uite ca ajungi sa te plafonezi intr-o situatie din care nu mai iesi, cat de gri o fi ea. Dar pe urma, dragule, am stat eu si m-am gandit, probabil ca ce ni se pare noua a fi gri, e foarte posibil ca lor sa li se para a fi magnific de alb, ca-n reclama la dero. Iar mega-revelatia asta m-a pocnit cand am deschis FB-u` si-am gasit ce-am gasit. nope, nu va zic, aproape ca mi-e rusine. :)) Si, ca sa vezi, abia cand realizasem si eu ca nu toti suntem la fel, acum ma intreb de ce nu e cum speram eu, ca poate ar fi mai bine, cand am vazut ce-am vazut. : )

I am no better than any of you, no, no, sa nu intelegem asta, nu judec, ca ma mai si cunosc si ma stiu ce-mi poate pielea de drac ["you're just like an angel, your skin makes me cry" sâc! :D], dar pentru ca tot ne lafaim intr-o tara cu libera exprimare [lol], adica de ce sa nu dau si eu o parere, ca se poarta.

Pfuai.

Ce de-a libertatea prost inteleasa, oamenilor. :)

Azi am mers pe trotuare diferite, caci, desi varsta inca n-ar trebui sa-si spuna cuvantul, uite ca am si eu niste ciudatenii, sa le zicem tabieturi de om batran, si merg de obicei pe fix aceeasi parte a strazilor [cunoscute].

Ca o paranteza, mi-a venit in cap expresia asta, cu tabieturi de om batran, pentru ca saptamana trecuta, la drum de seara, eram eu in sufragerie si mancam total nesanatos, la 12 noaptea, discutand diverse cu a mea mama, care statea intinsa pe canapea, cand, la un moment dat, conversatia ne este intrerupta brusc de 3kile jumate de oase si blana neagra. Pisica mea, o batranete de matza de 15 ani, se protapise in fata canapelei si isi revendica locul de pe aceasta, adica fix acel loc unde doarme in fiecare seara dupa ce pleaca ai mei la culcare. Adica, e 12, ce mai cautati aici, in camera mea, pe locul meu. Si ce, a tacut pana nu i s-a facut loc? Poftim, tabiet de om batran.

Asa ca, desi de obicei merg pe aceeasi parte a soselei, utilizand deci aceleasi trotuare, azi am zis sa fiu rebela si sa merg pe partea cealalta, luand aceasta decizie socanta chiar de 2 ori. O data dinspre metrou inspre serviciu, pe la mijlocul zilei, a doua oara seara, in drum spre casa. Si numai bine, caci chiar cand ajung aproape de casa, ce-mi vad ochii pe trotuarul celalalt, paralel cu mine fix in momentul respectiv ... uite cum se intampla un accident. :|

Si nu stiu daca e coincidenta sau nu, daca mi se transmit mesaje sau nu, dar in zilele in care am implinit 17 si 18 ani am fost lovita de masina pe trecerea de pietoni, iar saptamana trecuta am avut un al doilea accident cu mine la volan, la trecerea de pietoni unde l-am avut si pe primul.

Si nu stiu daca sunt eu aiurita sau nu si stiu sigur ca tuturor ne place o coincidenta sanatoasa, credem in romantismul si in semi-comicul situatiei, insa eu m-am zbarlit nitel la gandul ca or fi ele coincidente, coincidente, dar pana cand.

Anyway, moment`s gone, asa ca hai sa scoatem totusi ceva bun din panica asta si ia sa mai schimbam noi trotuarele - vai ce porno a sunat asta si eu chiar aveam un msj de transmis :))) - ia, ia sa vad eu cum va schimbati trotuarele, schimbati-le cu altceva, schimbati-le intre voi, schimbati-va si voi odata cu ele. Ca pe mine, uite, azi putea sa ma loveasca masina daca nu schimbam trotuarul. : )

Sau nu.

Ca doar stim ca nu e sa fie.

Doar stim ca alergam sa indeplinim acest task impus de... :| cine, uite ca la asta nu m-am gandit, de cine.

De noi,

de tine,

de mine,

de ei,

de noi,

de voi toti,

de mediul inconjurator,

de trafic,

de situatie,

de nervi,

de cafea,

de conceptie stramba,

de idei fixe,

de ... la naiba sa le ia pe toate. : )

Sa fii perfect nu e posibil,

sa fii de ajuns e prea putin,

sa fii cum trebuie nu e neaparat cum vrei,

sa vrei mai mult e civilizat,

sa primesti prea putin e incorect,

sa visezi e normal,

sa te pierzi in visare e prostesc,

sa fii prea lucid e idiotic,

sa gandesti prea mult e pierdere de timp,

sa te contrazici aiurea e obositor,

sa fii optimist e sanatos,

sa fii realist e minunat,

sa-ti doresti bine peste tot e normal,

sa le si fie asa e imposibil.

Totul e minunat. : )

Ce faci cand realizezi ca ai pierdut un fluturas?

"ma duc sa-mi rod unghiile de draci pana adorm"

"dada, unghii de drac, si asta e misto :D"

hai acasa! : )

later edit: recuperat fluturas. : )

Ma mananca sufletul sa urlu niste lucruri, atat de multe lucruri, sa ma apuc sa povestesc, sa zic, sa descarc, sa mai urlu putin si pe urma sa ma scufund intr-o mare de liniste. Nu sunt nici trista si nici foarte fericita, nici linistita si nici prea agitata, sunt plana ca o coala de hartie si parca nici nu mai stiu sa deosebesc stanga de dreapta, refugiile [de tramvai] de benzile normale de mers.

Dar, da, orice as face, ma mananca sufletul si-mi vine sa-l gadil, ca sa-l fac sa rada zgomotos si sa chitzaie si sa scoata din el toata energia care s-a strans, s-a acumulat, s-a incarcat si s-a aglomerat ... parca sub forma de drog.

Si-acum, legatura inapoi la viata reala, caci ne ancoram totusi in realitate, nu-i asa? [nu]

Am pus pariu pe-o sticla de Cola [de 3l, ce-i drept : ))], ca ma las de fumat. Hai.

song provided by Mireille.

La o bere, k ftl - sing me some more of your music, girl. : )

eu cand va zic. : )

O sa ma reapuc de poze. Uite cum mi se aseaza lucrurile in fata ochilor, uite cum le vad [exact ca azi], uite cum reactionez la ele, e pacat de aparatul meu parasit in geanta lui plina de nisip din Vama si ace de brad [tot cad de pe undeva, inca n-am detectat sursa exacta].

Da, da, exact ca azi. Nu.

intro: 185 si 184, intotdeauna mi-au placut inceputurile astea ... iar daca ambele sunt urmate de nota 10, cu atat mai frumos. : )

Am spus astazi ceva referitor la cautari, cum ca n-ar fi partea mea preferata din viata. Adevarul este cam asta. Caci desi imi place joaca poate mai mult decat stiam sa o apreciez in copilarie si, mai mult decat atat, in ciuda agitatiei mele si dorintei mele continue de explorare si curiozitate, pur si simplu stiu ca intr-un final o pisica va prefera intotdeauna leneveala ei de pe soba, unde e liniste si cald...

Ca vorbeam de scheleti in debara.

Mana sus cine n-ascunde ceva.

Orice.

Sa fie ceva nestiut de nimeni.

Sa fie un vis, o dorinta, o cicatrice, o fobie, o frica de moarte.

Sa fie o femeie sau un barbat, un copil, un zambet sau o pereche de ochi, un dans, o promisiune, o tacere, niste puncte de suspensie.

O viziune, o idee, un gand suspendat, niste cuvinte in neant.

Sa fie durerea nimicului.

Tristetea linistii insuportabile.

Furia nesupunerii.

Sa fie la ei acolo.

Cu lumina stinsa.

Cu liniste.

Da, sa fie liniste.

Just nod if you can hear me.

Cel mai greu in relatia cu oamenii este sa ii prioritizezi. Sau asa mi se pare mie.
Discutam aici in niciun caz despre situatii generale, caci asa Miez cum sunt, generalitatile imi cam vor displacea pe vecie. Consecinta acestui principiu, aplicat oamenilor pe care aleg sa mi-i tin in preajma, este faptul ca am langa mine destui omuleti foarte speciali [da, o specie de copii speciali, cu nevoi speciale]. Iar pe acestia, fie am ales sa ii consider unici pentru ca i-am descusut suficient de tare cat sa ajung sa le cunosc anumite detalii, prin care am creat o conexiune, fie sunt pur si simplu sclipitori de la mama lor si ma atrag ca becul pe un fluture de molie. :)
In conditiile in care fiecare din acesti omuleti inseamna ceva destul de mult pentru tine, iar fiecare din ei are cel putin cate o problema pentru care iti cere ajutorul, cam in acelasi timp ... cum poti sa-i spui unuia din ei ca fix atunci cand are cea mai mare nevoie de tine .... nu poti sa-i fii acolo? Reiterez, in conditiile in care oamenii iti sunt la fel de dragi, situatiile lor sunt similare, gradul de gravitate da pe-afara.

Cum prioritizam oamenii? Cine stie sa dea o solutie la ecuatia asta?

Si pe noi, pe noi cum ne prioritizam, daca suntem in aceeasi oala?

"Inca o zi de obsesii.

Am auzit o melodie la radio, cred ca stiu cine o canta, dar nu stiu ce anume e, pentru ca spre dezamagirea si disperarea mea, youtube nu ma ajuta deloc si nici n-am retinut macar un cuvant ca sa pot s-o detectez dupa versuri."

Chestia asta de deasupra e pusa intre ghilimele pentru ca a fost scrisa pe la mijlocul zilei de sambata.

Dar azi am aflat. :D

Obsess no more. Haha, haha. Not. : ))

Acum ca am aflat ce e, mai am 83 ... si scap si de obsesii. Caci asa mi-a zis baiatul ala dubios. :))

Chiar nu e.

Cand o iei razna si singurul lucru pe care il ai in cap este sa iesi, sa iesi, sa nu mai vezi cu ochii, sa obosesti, sa uiti, sa te extenuezi ca sa adormi mai repede, atunci o sa-ti dai seama ca nu ai niciodata suficient timp pentru a face tot ceea ce ai vrea sa faci. Si, incercand sa umpli anumite goluri, ai ajuns sa-ti doresti altele, cel mai probabil viitoare goluri, pe care le-ai putea umple daca nu le-ai avea p-alea din urma de umplut si tot asa.

La modul:

xoxo: frate....
xoxo: cu tine e ca la minesweeper
MiezuRau: :))
xoxo: pun 2 stegulete pt marti si joi
xoxo: unu pt sambata ca probabil ruleaza ceva dubios intr-un loc mai putin dubios
xoxo: duminica o incerc ultima ca probabil dormi ...
xoxo: asa ca ... lunea viitoare ce faci? :))
MiezuRau: germana :))

Am obosit. Oricate as face, nu-mi ajung. Desi pic de oboseala si am inceput sa extenuez si pe alti oameni, sunt incontinuu agitata si nu m-as opri pentru nimic in lume. Asta imi spune creierul sa fac, asta fac:
involuntary functions, such as breathing, heart rate and blood pressure.

Si-uite asa se creaza nemultumirea. Nu-i niciodata de ajuns.