September 14, 2012

Toate-s noi si pe dos îs toate

Fara ezitare spun ca ne simtim inveseliti de obiectele mari, vazute in miniatura si de obiectele mici, vazute mari. 
Adica ne plac puii de ciobanesc mioritic, pentru ca sunt asaaaaaaaa draguti si ne plac casutele in forma de ciupercuta, pentru ca sunt asaaaa de simpatice. Adica ne plac elefanteii in ureche si turnul Eiffel ca breloc si ne plac stropitorile in forma de floricica si sa ne dam in gargarite in parcurile de distractii. 


Da’ normalitatea de cand nu mai e feşăn? 
Si de ce? :)

poza de aici

2 alarm clocks:

Anonymous said...

So true!

George Pogo said...

Pai asa a fost dintotdeauna. De ce crezi ca au prins (scuzati expresia) rahaturi gen leidi kaka, niki minaj si toate porcariile de gen? Oamenii sunt atrasi de chestiile ciudate. Cum zicea Puya intr-o melodie, daca e normal nu face rating, adica nu e interesant. De-a dreptul tragicomic e ca normalitatea e plicitisitoare (culmea) intr-o epoca in care e chiar foarte rara. Din ce in ce mai rara....Apropo La multi ani!! cu ocazia zilei nationale :))

Template by:

Free Blog Templates